FLORILE….INTRE SACRIFICIU SI BUCURIE

Suntem in luna Mai alias Florar conform denumirii arhaice sau populare a lunilor anului. Adica luna in care natura este in plin avant, se gasesc cele mai multe flori, de la cele comerciale la cele salbatice, fiecare avand frumusetea lor aparte.

Am spus comerciale? Aici de fapt doream sa ajung… De doua luni drumul meu catre locul de munca trece zilnic, de doua ori prin piata de flori din Bucuresti. Cand vad cate flori sunt taiate in scopul comercializarii, si cate de multe exista in aceasta piata care nu se pot vedea din mersul masinii, parca simt un strigat urias de durere si o mare tristete. Ca sa nu mai vorbesc de florile care au codita rupta si zac aruncate pe jos si calcate in picioare deoarece nu mai folosesc, nu mai pot fi vandute….

Dar sa o luam cu inceputul…arta gradinaritului si a aranjamentelor florale are radacini adanci in istorie, cum ar fi Mesopotamia, Grecia antica, Egiptul antic sau Roma ca sa nu mai vorbim de gradinile suspendate ale Semiramidei care au dus aceasta arta a gradinaritului la rangul de minune a lumii. Aceste popoare aveau anumite ocazii cand sacrificau florile pentru anumite ritualuri sau jertfe sau pur si simplu pentru a crea aranjamente florale pentru decorarea unor incaperi.

Cu timpul aceste ritualuri s-au transformat in meserii pentru anumite persoane care au inceput sa castige bani din comertul cu flori si efectuarea aranjamentelor florale.

Eu personal sunt un mare iubitor al florilor de orice fel iar cel mai mult imi place sa le admir, sa le fotografiez si sa chiar sa fac publice fotografiile cele mai reusite (prietenii mei stiu deja aceasta pasiune a mea). Daca ne uitam cu atentie pe facebook, este plin de poze cu flori care circula de la unul la altul si primesc foarte multe like-uri in semn de apreciere . Dar nu ar fi mai bine sa ramana doar in poze?

Desi pot fi acuzat de lipsa de sensibilitate si romantism, consider ca florile nu ar trebui sa fie sacrificate la modul in care este facut acum. Pur si simplu asa cum ne-am indepartat de multe alte lucruri, ne-am indepartat de natura asa de tare incat florile au ajuns marfa, se transforma in bani, iar cei care le primesc se bucura de de frumusetea lor dar uita ca acele flori din buchetul primit de fapt sunt sacrificate, sunt pe ultimele lor zile de viata si ar fi trait mult mai mult daca ar fi fost lasate in gradina.

Au existat niste studii stiintifice care au dovedit ca florile, plantele in general sunt vii, au emotii si capacitatea de a simti durerea, iubirea si de a anticipa pericolul. Nu mai tin bine minte sursa dar cercetarile respective au dovedit ca   atunci cand unei plante i se face un rau, celelalte simt acest lucru si sufera pentru ea. Persoanele sensibile stiu foarte bine acest lucru, chiar am o prietena care mi-a marturisit ca are o relatie speciala cu un bonsai, adica comunica cumva cu el la un nivel mai subtil si mai greu de inteles pentru majoritatea. Dar plantele sunt capabile sa simta iubire si se pot dezvolta mai frumos si mai armonios daca persoana care le ingrijeste o face cu dragoste. Si atunci cand simti asa ceva pentru flori mai poti sa le rupi ?

Imi mai aduc aminte ca acum multi ani, mama a cumparat un buchet de flori pentru medicul stomatolog la care avea programare..asa se obisnuia si inca se mai obisnuieste. Reactia medicului a fost uimitoare…”Decat sa dai banii pe flori mai bine treceai prin piata si luai o legatura de verdeata, macar folosea la ceva, asa florile se usuca si se arunca.” Am apreciat (sau sesizat mai degraba) aspectul ca gestul de a darui flori este inutil pentru toti cei implicati: pentru flori care vor muri inainte de vreme, pentru cel care le ofera pentru ca cheltuieste bani si incurajeaza acest comert cumva si pentru cel care primeste care ramane doar cu o bucurie de scurta durata.

Stiu ca imi voi atrage comentarii pro si contra vis a vis de acest articol dar aceasta este parerea mea ca florile ar trebui admirate acolo unde cresc ele, gradina, ghivece si alte medii iar daca dorim sa simtim bucuria admirarii lor sa iesim la o plimbare in parc sau intr-o gradina unde le putem admira in mediul lor. Este doar parerea mea despre un obicei vechi, globalizat impotriva caruia nu cred ca se poate face ceva,  si nici nu cred ca se vor gasi prea multi sustinatori cu exceptia ecologistilor. Si imi pun intrebarea de final asa cum iubitorii de animale iau acasa un animalut si au grija de el pana la capat, daca iubim florile de ce sa nu le luam in ghivece sau sa le plantam in gradina si sa avem grija de ele asa cum sunt ele in mediul lor? Daca sunteti de acord cu mine, va rog distribuiti acest articol…..

Cu mult drag si respect pentru natura si oameni,

Adi 3PAS