TRECERE…

TRECERE

Unghiile mele ca niste securi imense, al dracului de bine ascutite, au decojit scoarta copacilor despuindu-i de siguranta invelisului. Cautam viata acolo unde pulsa, in padurea seculara, trainica si protectoare.

Am dat de seva durerii, in stare lichida scurgandu-se peste crestetul meu, peste mainile si… a oprit timpul in loc.

Am strabatut padurea singura, ranindu-ma in desisul ei, ratacind poteca in umbra lunii, reinnoind speranta cu prima raza a soarelui.

Azi…

Pictez litere peste memoria zilei de ieri dupa ce le tratez in alambicul iubirii si sangelui matur.

Si IUBESC clipa, rasaritul, verdele, OAMENII…

3 mai 2014

Minodora Panaite