TRECERE…
TRECERE
Unghiile mele ca niste securi imense, al dracului de bine ascutite, au decojit scoarta copacilor despuindu-i de siguranta invelisului. Cautam viata acolo unde pulsa, in padurea seculara, trainica si protectoare.
Am dat de seva durerii, in stare lichida scurgandu-se peste crestetul meu, peste mainile si… a oprit timpul in loc.
Am strabatut padurea singura, ranindu-ma in desisul ei, ratacind poteca in umbra lunii, reinnoind speranta cu prima raza a soarelui.
Azi…
Pictez litere peste memoria zilei de ieri dupa ce le tratez in alambicul iubirii si sangelui matur.
Si IUBESC clipa, rasaritul, verdele, OAMENII…
3 mai 2014
Minodora Panaite