Timpul etern al amintirilor…

Au mai ramas 20 ani, 2 ani, 2 luni, 2 zile sau 2 minute din viata ta… Ce vei face cu acest timp? E mult sau e putin, totul e relativ daca privesti obiectiv. Poti face in doua minute ceea ce altii nu fac in 20 de ani! Si atunci cele 2 minute ale tale vor fi mult mai valoroase, mai bine pretuite de tine sau de catre altii… Sau nu vor conta deloc si toti te vor uita.

Timpul… e singurul care ne masoara pasii, viata, ne numara gandurile acumulate sau cele ramase de descoperit pana cand…  Pana cand vei trece in uitare. In uitarea altora atunci cand tu nu vei mai conta pentru simplul fapt ca timpul tau nu a fost bine pretuit.

Si atunci te opresti pentru cateva secunde din iuresul vietii si te intrebi: Ce-ar fi? Ce-ar fi daca in viata urmatoare vei invata sau macar vei incerca sa pretuiesti timpul? Te uiti la ceas si te intrebi: Care viata urmatoare si de ce oare imi privesc ceasul? Pentru ca in ultimul timp ai invatat sa pretuiesti doar ziua de astazi, ora de acum…

Viata urmatoare e cea pe care o poti incepe de acum pana cand… timpul tau se va socoti ajuns la final. Numaratoarea inversa: tic, tac, tic, tac…

Unele persoane te invata sa astepti viata ce va veni… Oare ai rabdare sa astepti? Si ce vei face cu timpul ramas? Il vei petrece asa in nestire lasandu-te dus de iuresul nebun al discotecii vietii tale alese sau propuse de altii mereu?

De ce sa nu incepi de acum sa numeri cu folos cele 2 minute ramase, cele 2 luni, cei doi ani sau douazeci? Undeva cineva are nevoie de tine si tu, poate, de acea persoana, sau un pom asteapta sa fie plantat, intr-un alt pom o pasare canta ceva asteptand ca altcineva sa ii scrie in versuri povestea, iubirea, eternitatea…

Undeva ar fi trebuit sa fi ajuns si tu, dar mereu altcineva te cheama insistent in alta directie. Mereu alta directie… Nu devine prea monoton sa urmezi viata altora? Sa nu o schimbi pe a ta?

Undeva, candva, ar trebui sa te opresti pentru 2 minute si sa te gandesti: ce caut eu in viata altora, de ce nu sunt eu in viata mea? Si atunci poate ca vei trece in viata urmatoare care te asteapta in timp ce timpul te cronometreaza: mai ai 2 minute, 2 zile, 2 luni, 2 ani sau 20 de ani de ganduri libere…

Eu nu te pot ierta, eu sunt TIMPUL, e treaba ta ce faci cu propria ta viata…

O idee intre idei,

Mihai Florian Dumitrescu

29 septembrie 2013