Octavian Paler – citate 4
Octavian Paler – citate 4
“A te bate cu morile de vant facand calcule, gandindu-te la riscul ca poti sa pari ridicol, transforma sublimul in stupiditate.”
“Nu există decât două drumuri: ori renunţi să ştii, ori renunţi să fii fericit.”
“Mitologia este pentru mine un refugiu, un fel de fugă în istorie. Faptul că omul a ieşit din timpul mitologic şi a intrat în timpul istoriei nu este în avantajul său. Eu sunt un reacţionar.”
“Cred că dragostea ne ridică în proprii noştri ochi. Şi cât de mult ai vrea să fii aşa cum te vede celălalt! Ai dori, şi chiar încerci, să micşorezi distanţa dintre ceea ce ştii că eşti în realitate şi ceea ce intuieşti că vede în tine cel pe care-l iubeşti.”
“Destinul lucrează prin amănunte.”
“Mă domină ceea ce simt, nu ceea ce gândesc…”
“Definiţia strigătului
Ţi-aş spune ceva,
despre noi,
despre zăpada de-afară,
despre dragostea mea.
Ţi-aş spune ceva,
orice,
numai să nu crească iarba tăcerii între noi.
Ţi-aş spune ceva,
ce-ai ştiut,
sau ce ştiu,
dar a-nceput să crească iarba tăcerii între noi
şi s-au rătăcit sunetele din cuvântul târziu.”
“Când aveam posibilitatea să-mi îndeplinesc visul, mi-am dat seama că şi pasiunile îmbătrânesc.”
“Acest bătrân, Don Quijote, care pare bun de dus la azil, rezolvă, dacă ne gândim bine, cea mai încâlcită problemă a filozofiei: rostul vieţii. Acest bătrân caraghios ne învaţă, dacă nu ne repezim să ne amuzăm de forma în care o face, că esenţialul în viaţă este să ai o convingere.”
“Într-o dragoste adevărată trebuie să fii puţin sclav pentru a fi liber, adică să nu mai vezi nimic în jur.”
“Atât cât pricep eu lucrurile, omul l-a descoperit pe Dumnezeu nu uitându-se spre cer, ci căutându-l în sine însuşi, ce anume ar putea opune morţii şi neantului. N-am suportat gândul că suntem doar pulbere şi atunci am căutat în noi ceea ce s-ar opune pulberii. Dumnezeu e partea noastră care nu vrea să moară, care nu se poate consola.”
“Iubim de fapt ceea ce ne lipseşte.”
“Interesul pentru sine e reproşat pe toate tonurile, de parcă lumea ar fi populată exclusiv cu oameni care se ruşinează să se uite în oglindă, care îi iubesc numai pe alţii, îi admiră numai pe alţii şi au despre ei înşişi o părere execrabilă.”
“Cred că lumea a fost prea mare pentru mine. În schimb, o lume redusă la “doi” mi s-a părut ideală.”
“Ceea ce nu vedem ne vede. Ceea ce nu simţim ne simte. Ceea ce nu ne lipseşte ne aparţine.”
“Dacă viaţa e un joc, acest joc trebuie să aibă totuşi o regulă pe care n-o cunoaştem.”
“Sunt liber pentru că nu mă tem să iubesc ceea ce va muri.”
“Invatati sa lasati pe chipul vostru sa infloreasca un zambet. Este darul pe care-l oferiti aproapelui, este darul pe care-l oferiti intregului Univers!”
“Niciodată n-ai avut suficientă imaginaţie pentru a-ţi închipui lumea fără tine.”
“Marea e, probabil, singurul loc unde se poate înţelege bine, cu adevărat, diferenţa dintre mitologie şi istorie.”
“Dacă nimic nu justifică moartea, viaţa are toate justificările.”
“Politica nu are principii. Are numai interese.”
“Toate întrebările pe care le pun, vântul mi le aduce înapoi intacte. Va trebui să răspund, probabil, eu singur la ele, dar prin însuşi faptul că-mi pun întrebări nu mai sunt singur. E un prilej să-mi micşorez lista, să-mi declar sentimentele fără să mă ruşinez de ele.”
“Nu există decât frumuseţi trecătoare. Eternă e doar tăcerea.”
“Poate ca toti sfarsim prin a vorbi o limba pe care nu o mai intelege nimeni.”
“Convingerea mea e că inteligenţa i-a fost dată omului pentru a se îndoi. Ar fi nu doar ridicol să-mi închipui că adevărurile mele sunt, neapărat, mai adevărate decât adevărurile altora. Ar fi şi dăunător. M-aş lipsi pe mine însumi de şansa de a înţelege ce am greşit.”
“Lucrurile pe care le-am dorit eu, nu le-am putut obţine niciodată cerându-le sau luptându-mă pentru ele. Cum poţi să lupţi pentru tandreţe? Sau pentru duioşie? Cel mult poţi să le aştepţi.”
“A iubi înseamnă, poate, a lumina partea cea mai frumoasă din noi.”
“Deştept poţi să pari fără să fii, dar dacă nu eşti un prost autentic, te dai de gol.”
“Memoria îşi aminteşte chiar şi de uitare.”